„Anonim întru Duhul Sfânt”: Pr. Ierom. Ştefan Gănceanu

 

Monahul e singur cu Hristos în mijlocul lumii.

Pr. Iachint al Putnei

 

Sunt unii călugări despre care nu e indicat să vorbeşti în timpul vieţii lor. Practicanţi discreţi ai rugăciunii, se simt mai fericiţi dacă sunt ignoraţi de către contemporani, decât dacă sunt cunoscuţi şi apreciaţi ca atare. Condiţia lor firească e anonimatul întru Duhul Sfânt. În epoca în care Curriculum vitae a devenit o normă, ei pur şi simplu nu au «biografie». Viaţa lor s-a ascuns cu Hristos în Dumnezeu (Col. 3,3). Un astfel de „Anonim întru Duhul Sfânt” a fost şi Pr. Ierom. Ştefan Gănceanu, slujitor (1990-1998) şi paroh (1998-2008) al Bisericii Ceauş Radu din Bucureşti.    

Părintele Ştefan
Părintele Ştefan

Dacă ar fi cu putinţă să schiţăm câteva repere biografice (atât de necesare unei evocări), tabloul ar arăta astfel: Pr. Ştefan Gănceanu s-a născut în anul 1940 în Zorleni (jud. Vaslui) şi a urmat cursurile seminarului teologic de la Mănăstirea Neamţ. În 1966 obţine licenţa în teologie (Bucureşti), apoi efectuează studii de doctorat în Istorie Bisericească Universală (1966-1968 Bucureşti, 1968-1970 Elveţia). Colaborează la revistele central-misionare ale Patriarhiei Române, înainte de a fi tuns în monahism la Mănăstirea Curtea de Argeş (1990). În acelaşi an este hirotonit preot, şi numit la Parohia Ceauş Radu din Bucureşti. După sosirea la această biserică, biografia Părintelui pare să intre într-un binecuvântat „con de umbră”. Exact asupra acestui aspect, vom încerca să aruncăm o rază de lumină… 

 

Nota cu totul personală a slujirii sale era capacitatea de transfigurare a clipei, prin convertirea timpului profan în timp liturgic: imponderabilul dobândea o concreteţe care te fascina, iar timpul „din afara” spaţiului eclesial (re)devenea o simplă ficţiune filosofică. Fiecare moment liturgic era dilatat până la epuizare (poate de aceea, slujbele oficiate de sfinţia sa păreau interminabile celor obişnuiţi cu o anumită ritmicitate liturgică). În biserică plutea o linişte de dincolo de lume. Spre exasperarea unora, obişnuiţi să guste mai degrabă efectele „teatrale” decât adâncirea în rugăciune, din liturghiile de la Ceauş Radu lipsea cu desăvârşire dimensiunea spectaculară: Părintele nu excela prin înfăţişare, voce sau cuvânt. Cu adevărat importante erau interiorizarea în rugăciune şi detaşarea de cele lumeşti. Pururea absorbit în slujirea sa, Părintele lăsa impresia că e singur cu Dumnezeu…  

Părintele Ştefan slujind
Părintele Ştefan slujind

Deseori, asistând la sfintele slujbe, încercam sentimentul că mă aflu într-un schit situat la marginea ţării, rupt complet de lumea agitată a Bucureştiului. Spre deosebire de unele mănăstiri din oraş, în care s-a insinuat duhul acestei lumi, la Ceauş Radu te simţeai ca în «pustia» primelor veacuri creştine. Prin felul inconfundabil de a sluji, Pr. Ştefan a adus pustia în inima Bucureştiului. De altfel, nu cred că exagerez când afirm că Părintele slujea liturghia cea mai lungă din acest oraş. În jur de 45 de minute dura numai intonarea Heruvicului, timp în care se înmânau pomelnicele (pe care Părintele urma să le parcurgă cu aceeaşi ne-grabă duhovnicească). Liturghia duminicală se încheia în mod constant după orele 14:30, însă numai pentru o jumătate de ceas, răstimp în care Părintele împărţea sfaturi şi binecuvântări. Pe la orele 15:00, începeau Molitfele şi Dezlegările cele Mari. Remarcabil e faptul că, cei mai mulţi dintre credincioşi, rezistau până către orele 16:00, fără să fi mâncat altceva decât anaforă (şi aceea la sfârşitul slujbei).

 

Ar fi multe de spus despre felul Părintelui de a se ruga. Înainte de începerea liturghiei, obişnuia să invoce asistenţa Duhului Sfânt, adăugând la rugăciunea Împărate Ceresc… versete din Psalmi şi din Doxologie. De altfel, Părintele obişnuia să recomande credincioşilor ca, în rugăciunile lor particulare, să invoce mereu prezenţa Duhului Sfânt: „Vino Doamne, în sufletul şi în trupul meu, vino Doamne, în viaţa mea, vino Doamne, în casa mea, vino Doamne, în rugăciunea mea, vino Doamne, în somnul meu, vino Doamne, în munca mea, vino Doamne, în calea mea, pretutindeni unde mă voi afla, vino Doamne, şi umple viaţa mea cu prezenţa Ta prin Duhul Tău cel Sfânt!” Slujirea Părintelui avea să stea sub semnul acestei invocări continue a Duhului, mărturisind unei ucenice faptul că refuză să se ridice din genunchi, până nu simte, în fiecare sf. liturghie, venirea Duhului Sfânt…

 

Despre regimul ascetic practicat de Părintele, preferăm să păstrăm tăcerea. Vom spune doar că, în ceea ce-l priveşte, voturile monahale (sărăcia, castitatea şi ascultarea) nu erau simple vorbe. Ucenicii care i-au stat alături până în ziua din urmă (7 august 2008), mărturisesc despre asprimea condiţiilor în care îşi ducea viaţa. De altfel, Părintele locuia mai mult în biserică. De ar fi fost cu putinţă, ar fi slujit, în fiecare zi, liturghia.

Locul de veci al Părintelui Ştefan
Locul de veci al Părintelui Ştefan

 

Mulţi dintre fiii săi duhovniceşti, ajungeau la Ceauş Radu cu probleme deosebit de grave. Pentru fiecare, Părintele avea o „reţetă”, care dădea (sau nu) roade, în funcţie de ascultarea ucenicului. Au existat cazuri cu un deznodâmânt trist sau chiar tragic. Dar şi vindecări sau reveniri miraculoase, despre care se vor scrie mai multe, într-o carte aflată acum în lucru. Cert e că toţi cei care l-au cunoscut pe Părintele ca duhovnic, s-au folosit într-un fel sau altul…  

 

Am lăsat la urmă atitudinea Pr. Ştefan faţă de fraţii romano-catolici, pe care îi cunoscuse direct în timpul studiilor în străinătate. „Să ai credinţa ortodoxă, disciplina catolică, râvna musulmană şi perseverenţa mozaică”, obişnuia să recomande unora dintre ucenicii săi. Fascinat de personalitatea unui Francisc de Assisi sau a unui Padre Pio, Părintele iubea în egală măsură rugăciunile catolice (pe unele din ele le-a „îmbogăţit” şi preluat în pravila personală), sau armoniile muzicii corale religioase (messe, cantate, oratorii). Unirea dintre catolici şi ortodocşi o vedea înfăptuindu-se mai ales în oameni, şi mai puţin în instituţii sau dogme… De altfel, Părintele realizase această unire în sine însuşi. Dacă Istoria îi va da (sau nu) dreptate, ne va reveni nouă, poate, să aflăm… 

 

Alexandru Valentin CRĂCIUN

 

Mulţumesc Pr. Alexandru Stan (Biserica Sf. Ştefan, Bucureşti) şi doamnelor Daniela Ligia şi Carmen Elena Ivan, fiice duhovniceşti ale Pr. Gănceanu, pentru informaţiile pe care mi le-au pus la dispoziţie, în vederea realizării acestui articol.  

Anunțuri

7 comentarii

  1. Oricat am incerca sa definim prin cuvinte situatiile create in prezenta acestui duhovnic nu putem transmite acea roada pe care vrem sa o transmitem. De aceea este de o mare importanta trairea noastra care sa fie intocmai cu cea a acestui duhovnic alaturi de cuvinte in preajma ascultatorului. Doamne ajuta.

    1. E simplu, dar acum acolo e schimbata situatia, dupa moartea parintelui s-au intamplat multe… Gasesti pe net strada Ceaus Radu, mi se pare, e vecina cu Vulturilor. Pe harta Bucurestilor. Totusi, ceva a ramas intact, o anumita liniste de dincolo de lume! Te mai astept pe blog!

  2. buna seara!sunt una din nepoatele preotului Stefan!am inteles ca are postata inmormantarea pe internet.cumva stii cum pot sa dau de ea?pt k mi-as dori sa o vad eu si intreaga familie.am aflat prea tarziu ca din pacate a decedat.trimite-mi si mie te rog mult adresa unde o pot gasi in caz ca ai cunostinta!multumesc mul!astept nerabdatoare un raspuns!

      1. am primit mailu cu raspunsul tau dar ti-am trimis inapoi adresa unde locuiesc dar nu am primit nimic pana azi!te rog mult as vrea inregistrarea cu inmomantarea cu parintele Stefan.multumesc astept raspunsul tau

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s