O figură insolită a monahismului românesc: Părintele Ghelasie de la Frăsinei

 

Într-o conferinţă memo­rabilă care a avut loc în amfiteatrul mare al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, acto­rul şi mărturisitorul creştin Dan Puric făcea următoarea afirmaţie: „Părintele Ghela­sie, acest mistic de talia unui Meister Eckhart”… Afir­ma­ţia (departe de a fi gratuită în contextul amintit), era menită să-i intrige pe tinerii studioşi într-ale teo­logiei asupra anvergurii du­hovniceşti a unei opere şi personalităţi fascinante.

Părintele Ghelasie de la Frăsinei e poate cea mai insolită figură a monahismului românesc. Atât opera, cât şi personalitatea sa au meritul de a fi inconfundabile. Nota aceasta de singularita­te poartă însă „stigmatul” unei anumite suspiciuni. În rândurile ce urmează, ne vom strădui să o risipim…

Părintele Ghelasie
Părintele Ghelasie

Ceea ce surprindea întâi de toate la Părintele Ghe­­lasie era înfăţişarea sa atât de atipică unui context mo­nastic altminteri atât de se­ver ca Frăsineiul („Athosul românesc”): un chip de o expresivitate vie, aproa­pe duios, refuzând par­că să îmbătrânească, străbătut de o umbră de melancolie pe un fond de seninătate co­pi­lă­rească; un chip aproape trans­parent şi tocmai prin asta, de neuitat.

„Nu pot gândi, scrie sau vorbi despre Părintele fără să plâng”, mărturisea ucenicul de la Frăsinei al Părintelui Ghelasie, monahul Valerian (fos­tul actor Dragoş-Vasile Pâslaru). Dacă prezenţa Pă­­rintelui purta amprenta aces­tei duioşii, opera sa misti­co-teo­logică avea să suscite în timp destule reacţii de aversiune, din partea celor care n-au avut răgazul (sau capacitatea) de a-i asimila înţelesurile. Pentru aceştia, cărţile Părintelui Ghelasie au constituit mereu o „piatră de poticnire”.

Să fim oneşti: până foarte recent, opera Părintelui a circulat în condiţiile cele mai improprii. Broşuri improvizate, plachete, cărţi cu hârtie de o calitate îndoielnică, au constituit tot atâtea impedi­men­te în calea unei juste re­ceptări. Nemaivorbind de dificultăţi imanente cum ar fi: încărcătura ideatică a fra­zei, accentuarea (uneori for­ţa­tă) a cuvintelor, reveni­rea constantă la aceleaşi conţinuturi de gândire etc.

Părintele Ghelasie
Părintele Ghelasie

Din fericire, lucrurile au început deja să se schimbe! Era şi timpul, dacă ne gândim la miza din spatele acestei opere atât de puţin (sau denaturat) cunoscute. Începând din 2004, Editura Platytera a venit parcă în întâmpinarea celor care aşteptau, cu încredere şi răbdare, o punere adecvată în valoare a operei Părintelui Ghelasie. Abia acum, după ce au ieşit de sub tipar, în condiţii gra­fice remarcabile, emoţio­nantele volume de mărturii, împreună cu primele „caiete isihaste” (Memoriile unui Isihast, I-II, Medicina Isihas­tă, Dialog în Absolut, Scrieri Isihaste, Isihasm), putem spune că începe să prindă contur în ochii noştri, o operă perfect închegată şi structurată în jurul marilor teme ale isi­hasmu­lui: gestul iconic, ener­giile di­vine necreate, lim­­bajul mis­tic, sacroterapia, practi­ca isihastă, dimensiunea li­tur­gică a existenţei, transfigurarea omului în unire cu Dumnezeu, relaţia duhovnic-ucenic etc.

Încercarea de a articula (cu aparatul conceptual de rigoare) un „specific isihast carpatin”, şi-a aflat astfel un răspuns pe măsură. Avem, iată, suficiente motive să fim încrezători în destinul acestei opere în contextul teologic actual…

Alexandru Valentin CRĂCIUN

Anunțuri

4 comentarii

  1. Iubiti credinciosi ai Bisericii strămosesti. Avem bucuria de a vă aduce la cunostintă că în ziua de sâmbătă 26 respectiv 27 septembrie 2009 moastele Sfintei Marii Mucenite Tecla adică mama celor bolnavi pe vor afla în românia aduse din Siria de către Părintele Arhimandrit Justinian Carstoiu. Procesiunea cu moastele Sfintei Tecla pe vă desfăsura la craiova, mai precis la 11 km de orasul craiova în localitatea Predesti, acolo unde în toamna acestui an pe va pune piatra de temelie a Mânăstirii Sfânta Tecla. Pe lângă racla Sfintei Tecla se vor mai aduce si moastele sfintei Chiriachi mare făcătoare de minuni, Marina si alti mari sfinti recunoscuti de Biserica noastră. Pentru informatii si mai multe detalii ms_tecla@yahoo.com sau 0749902332

  2. Cu părintele Ghelasie „am făcut cunoştinţă” acum câţiva ani. Am aflat de Sfinţia sa de la părintele meu duhovnic, părintele F. Am reuşit să îl văd pe părintele Ghelasie – atât cât mi-a fost cu putinţă – prin ochii sufletului părintelui meu duhovnic, care îl cinsteşte ca pe un Sfânt. Şi eu îl cinstesc ca pe un Sfânt, mă închin ca unui Sfânt. Părintele F. mi-a dăruit două poze cu P. Ghelasie (are o mulţime!), pe care le-am aşezat în camera mea, la loc de cinste, ca pe nişte iconiţe.

    Am ascultat cu multă bucurie „cuvintele de apărare” ale P. Valerian. Cei care îl consideră pe P. Ghelasie un înşelat ar trebui să fie cu luare aminte la ceea ce spune ultimul său „cămăraş”. Dacă nu îl vor crede pe el, care a vieţuit atât de aproape de P. Ghelasie, cum oare îi vor crede pe alţii?…

    Vedeţi dumneavoastră, omul e foarte neputincios… Într-un fel, e firesc să mai existe şi momente de îndoială în ce priveşte credinţa. Am trecut şi eu prin destule astfel de momente, dar de fiecare dată Bunul Dumnezeu m-a luminat, deoarece, până la urmă, eu căutam adevărul. Întotdeauna l-am rugat pe P. Ghelasie să mă ierte că m-am îndoit de el. Însă nu mă clătinam din răutate, ci pentru că îmi era teamă să nu greşesc. Mă întrebam adeseori şi Îl întrebam pe Bunul Dumnezeu: „Doamne, ce să cred? Luminează-mă! Te rog! Atâţia părinţi înduhovniciţi care nu sunt de acord cu P. Ghelasie… Îndrăznesc eu, un fir de praf, să mă socotesc mai înţeleaptă decât Sfinţiile lor? Şi apoi, vezi Tu, Doamne, că mulţi călugări, preoţi, episcopi au fost înşelaţi de cel viclean. Dacă a păţit la fel şi P. Ghelasie? Luminează-mă, Doamne, luminează-mă!” Vedeţi, şovăiam, într-adevăr, dar o făceam cu sinceritate. Îmi era teamă să nu greşesc. Şi încă de atunci îmi era foarte drag Părintele, mă durea necredinţa mea. Mă mustra conştiinţa. Mă rugam Părintelui: „Cred, P. Ghelasie, ajută necredinţei mele…”

    Să vă spun câteva lucruri despre părintele meu duhovnic. Este preot la un spital. Cred că mă va ierta părintele F. că fac următoarea mărturisire: tânjeşte după viaţa monahicească; dacă ar putea, pe toţi i-ar face preoţi şi călugări . Odată l-a visat pe P. Ghelasie spunându-i că şi călugăria este o taină. În filmuleţ, P. Valerian spune, la un moment dat, că un părinte a dorit să ceară binecuvântare P. Ghelasie, tocmai când Sfinţia sa se pregătea să meargă la Domnul. Ei bine, acel părinte e chiar părintele F., duhovnicul meu. El nu voia să rămână orfan de ultima binecuvântare a celui pe care îl preţuieşte atât de mult! Acolo la spital, părintele F. le spune tuturor bolnavilor despre reţetele P. Ghelasie, mai ales despre pâinea pustnicească. Credeţi-mă, şi părintele F. a avut de îndurat multe răutăţi, umilinţe chiar, pentru că îl apăra întotdeauna pe Părintele.

    La început am primit câteva cărţi cu reţetele Părintelui, care mi-au plăcut foarte mult. Eu oricum aveam o înclinaţie înspre tot ce înseamnă medicina naturistă. Mai târziu am primit cartea intitulată „Medicina Isihastă”. Nu ştiu cum se face, dar nu m-a tulburat deloc această lucrare, doar că nu înţelegeam eu mare lucru. Bine, nici acum nu prea înţeleg… Dar mă străduiesc. Ceea ce e important e că nu m-a derutat duhovniceşte. Apoi, de ce să îl judec pe Părintele doar pentru că eu nu înţeleg ce a scris? Deşi nu înţelegeam, continuam să citesc. Îl rugam pe Părintele să nu mă uite, să mă ajute să înţeleg. Citeam într-un comentariu că scrierile „bizare” ale Părintelui te opresc de la rugăciune, nu te lasă să te concentrezi. Nu mai ştii cui te rogi, ce să crezi etc. Îi rog pe toţi să ia un acatist de-al Părintelui şi să îl citească. Nu cred că inima lor – de va fi sinceră – nu se va cufunda într-o bucurie de negrăit. Aceasta e: Bucuria care niciodată nu se pierde! Acesta e cel mai mare dar, cea mai mare răsplată a Părintelui Ghelasie pentru cei care se roagă lui. Cât de frumos, de mângâietor este Acatistul Pocăinţei, sau cel al Îngerului Păzitor, al Pomenirii Veşnice. Fiecare cuvânt de acolo e o rugăciune. Orice inimă, oricât ar fi de înverşunată, se înduioşează la citirea acestor acatiste.

    Am avut odată o discuţie cu un părinte din Muntele Athos, Părintele I. Era foarte tulburat din cauza gestului iconic, pe care nu îl înţelegea. Bine, nici eu nu înţeleg, dar stau în banca mea, mă străduiesc să nu judec. Încă o dată repet: nu putem face nişte acuzaţii atât de grave doar pentru că nu înţelegem anumite lucruri. Părintele I. îmi spunea: „Cum, să stăm ca nişte milogi în faţa icoanei?” Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în buzunar – cam aceasta era ideea. M-am tulburat şi atunci. „Doamne – întrebam – care e adevărul? Ce să cred? E călugăr din Muntele Athos. Ştie ce vorbeşte!” Părintele F. m-a liniştit din nou. I-am cerut încă o dată iertare Părintelui Ghelasie… Şi m-a iertat. O ştiu!

    Deocamdată, să mă iertaţi, mă opresc aici. „Ce-i prea mult strică!” – spune o vorbă înţeleaptă. Cel mai mult iubesc dragostea Părintelui Ghelasie faţă de cei păcătoşi. În acest sens, relevant e Acatistul de Pocăinţă. Pe mine Părintele Ghelasie m-a scos din ghearele deznădejdii. M-a învăţat că nu poate mulţimea păcatelor să covârşească Iubirea lui Dumnezeu.

    În încheiere, aş dori să le adresez celor care îl defăimează pe Preacuviosul Părinte Ghelasie câteva cuvinte pe care părintele însuşi le-a lăsat ca Testament:

    Tot de la diavol este şi să spui că ceva este de la diavol, dar acel ceva să nu fie, de fapt, de la diavol.

    „DOAMNE, aş vrea să-mi arăt
    IUBIREA mea de TINE,
    Dar toate se frâng
    În ÎNCHINĂCIUNE!

    Toate se pot spune,
    Doar IUBIREA se TACE.”

    Să mă iertaţi…
    Cristina

    1. Marturia dvs e un raspuns foarte bun pentru cei ce inca se indoiesc de sfintenia acestui om. Sigur, nimeni nu e infailibil, nici macar un mare duhovnic, dar de aici pana sa zici ca e inselat, eretic etc e cale lunga! In paranteza, nu stiu cum se face dar aceiasi Parinti care l-au defaimat pe Ghelasie l-au defaimat si pe Arsenie Boca. E posibil sa nu apara numele lor in Patericul romanesc?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s