Modelul iconic al muceniciei Brâncovenilor sau despre „alternativa unei frumuseţi în stare să întreacă oroarea” (Sorin Dumitrescu)

Împlinirea, anul acesta, a 300 de ani de la mucenicia Brâncovenilor (1714-2014), a fost celebrată de Biserica Ortodoxă Română printr-o serie de manifestări ce au culminat cu sfinţirea picturii a două dintre ctitoriile emblematice ale epocii brâncoveneşti: Biserica Sf. Gheorghe-Nou din Bucureşti („Kilometrul Zero”), şi Biserica Sf. Gheorghe de la Mogoşoaia. Cu acest prilej, între cele două locaţii s-a desfăşurat un grandios pelerinaj cu racla moaştelor „ultimului Constantin”, eveniment reflectat şi comentat pe larg de mass-media laică şi bisericească. Şi totuşi… Într-un contrast benefic cu fastul acelor zile, într-un ungher smerit al cuhniei de la Mogoşoaia, într-o atmosferă de catacombă creştină, se desfăşura un eveniment nu mai puţin eclesial: dezvelirea modelului iconic al muceniciei Brâncovenilor, realizat de maestrul Sorin Dumitrescu.

Modelul iconic al muceniciei Brâncovenilor (Sorin Dumitrescu)
Modelul iconic al muceniciei Brâncovenilor (Sorin Dumitrescu)

Desigur, dorinţa de reevaluare a icoanei-standard dedicată Sfinţilor Brâncoveni (inspirată – fatalmente – de „recuzita vizuală” a tabloului votiv de la Hurezi), era împărtăşită de cei mai reprezentativi iconari români, cum o atestă lucrările Atelierului internaţional de iconografie de la Cotroceni (15-25 mai 2014), care a reunit nume importante precum Grigore Popescu, Gabriel Chituc, Ioan Popa etc. Ingeniozitatea soluţiilor propuse la Cotroceni a dovedit, incontestabil, că iconografia-standard poate fi depăşită cu succes! În acest context oarecum experimental, Sorin Dumitrescu se ambiţionează să ne ofere, nici mai mult, nici mai puţin decât modelul iconic al uneia dintre „catastrofele redemptorii ale umanităţii” (Martha Bibescu): mucenicia Brâncovenilor…

Ne putem întreba: prin ce se deosebeşte un model iconic, de o „simplă” icoană..? În admirabilul text tipărit cu ocazia evenimentului de la Mogoşoaia, maestrul Sorin Dumitrescu încearcă o explicaţie. Pentru a nu reproduce întreaga argumentaţie, ne mărginim să spunem că un model iconic se remarcă prin capacitatea de a reda în mod exemplar „tensiunea semantică” dintre sensul literal şi cel duhovnicesc al unui eveniment din istoria mântuirii… Altfel spus, modelul iconic păstrează raportul optim între istorie şi eshatologie; un echilibru fragil – dar totodată puternic – între antinomii. De altfel, aceasta e trăsătura definitorie a metodologiei patristice („cea mai iconică dintre toate perioadele istoriei Bisericii”), pentru care antinomiile reprezintă „un criteriu al slavei” (Sf. Grigorie Palama). Părinţii capadocieni (Grigorie, Vasile, Ioan), au creat, primii, o metodologie dublă (am putea-o numi „iconică”) prin care, păstrând antinomiile, se evitau excesele unor tendinţe unilaterale, care duceau la monofizitism (disoluţia naturii umane a lui Hristos în natura Sa divină) şi nestorianism (dedublarea persoanei lui Hristos). Acest echilibru peste antinomii – Sorin Dumitrescu îl numeşte „realism eshatologic” – e chemată să-l redea icoana!

În ce priveşte modelul iconic al muceniciei Brâncovenilor, ceea ce mi se pare izbitor e modul în care Sorin Dumitrescu redă raportul dintre istorie şi eshatologie; concret spus, dintre momentul premergător supliciului şi cel posterior, al intrării în Împărăţie. Avem de-a face cu două orizonturi semantice: „unul pământesc [istoric, n.m.], al frizei picioarelor scăldate în sângele care traversează şi inundă, de la un capăt la altul, mantinela de jos a icoanei, şi altul duhovnicesc [eshatologic, n.m.], al înţelesului iconic transcendent, plasat mai sus de mijloc, ca o roşeaţă a zorilor, ce întretaie transversal, de la stânga la dreapta, capetele martirilor”. Forţa icoanei rezidă în acest paradox: la o primă impresie, osândiţii merg spre execuţie, într-un grup compact („monolitic”), având privirea aţintită spre Împărăţie (sau spre scena propriei execuţii..?). A doua impresie, la fel de puternică, e că supliciul a avut deja loc (o sugerează roşeaţa din jurul capetelor martirilor) iar Brâncovenii privesc spre noi, dinspre Împărăţie! Desigur, ambele „lecturi” (şi „deja” şi „nu încă”) sunt egal de legitime, de fecunde… Prezenţa Maicii Domnului între osândiţi are, la rândul său, această dublă conotaţie (istorică şi eshatologică). Nimic nu ne poate împiedica să credem că Maica Domnului a fost tainic prezentă alături de mucenici, pe drumul Golgotei lor. De altfel, tot în această calitate (de „martoră a Patimilor”) Maica Domnului e figurată în modelul iconic al Răstignirii Domnului. (Astfel, opţiunea unora dintre iconarii de la Cotroceni de a o „insera” în scenă pe soţia Domnitorului devine superfluă.) Pe de altă parte, prezenţa cernită a Maicii Domnului „ţine laolaltă” cele două orizonturi semantice, care astfel îşi „comunică însuşirile”…

Ar fi multe de spus despre chipurile martirilor, privirile lor obsedante, mişcarea atât de expresivă a mâinilor, ca şi despre „manejul ingenios” al mâinilor Maicii Domnului – morfologii iconice care îşi aşteaptă semnificaţiile teologice. Dar, ca orice model iconic, şi cel creat de Sorin Dumitrescu îşi va emana propria teologie… Deocamdată, nădejdea de nestăvilit pe care icoana o trezeşte în noi e aceea că „de-acum încolo, mulţi vom primi putere mare de la Maica Domnului şi de la Sfinţii Brâncoveni, ca nu cumva să ratăm Împărăţia..!”

Alexandru Valentin CRĂCIUN

Foto: © Palatele Brâncoveneşti / Anastasia

Anunțuri

2 comentarii

  1. Dar ce ziceti de faza cu reporterul TVR si dl. Ovidiu Ioanitoaia ? De au vreo 10 zile nu os stiti ? Cand tipul de la TVR(TELEVIZIUNEA VIITORULUI ROMANIEI=ei educa tinerele generatii) i-a cerut imediat maestrului Ioanitoaia sa schimbe ordinea numelui generatiei CHIVU-MUTU.Adica sa puna pe mutulica doza mica inaintea castigatorului CUPEI CAMPIONILOR EUROPEI si a catorva campionate in ITALIA si OLANDA parca.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s