Icoana praznicului „Izvorul Tămăduirii” în viziunea Părintelui Arsenie Boca

 

Anii petrecuţi de Părintele Arsenie Boca în Bucureşti (1959-1968), sub supravegherea atentă a Securităţii, nu păreau a fi lăsat urme notabile. Contribuţia Părintelui la pictura Bisericii Sf. Elefterie-Nou a trecut (preţ de aproape o jumătate de secol) aproape neobservată. În ce priveşte activitatea sfinţiei sale la atelierele Patriarhiei din incinta Bisericii Schitul Maicilor (demolate în 1982 cu ocazia lucrărilor de „sistematizare”), nu se ştia mai nimic. Deşi e cert că, în tot acest timp, Părintele Arsenie nu a stat degeaba! Dosarul întocmit de Securitate o atestă. Astfel, informatorii zeloşi raportau: „Boca Arsenie este responsabilul atelierului de pictură şi email de la Schitul Maicilor. Nu este numit şef de atelier oficial, dar el face toate proiectele şi desenele tuturor comenzilor cerute de instituţie [subl. mea]. Ca pregătire, Boca A[rsenie] este un desenator f[oarte] bun, pictor şi cunoscător al artei emailatului. Este un om priceput şi bun organizator al muncii în atelier şi de aceea este socotit ca un om de valoare în Patriarhie şi după câte am văzut patriarhul [Justinian] îl apreciază foarte mult datorită talentului pe care-l are” (notă informativă din 15 aprilie 1966).  

1. Părintele Arsenie Boca înainte de venirea sa în Bucureşti

 

Din fericire, mărturiile lăsate de Părintele Arsenie în Bucureşti încep să iasă, una câte una, la iveală. Activitatea la Biserica Sf. Elefterie-Nou e mai complexă decât s-a crezut, iar proiectul ce a stat la baza realizării frescei Maicii Domnului cu Pruncul (recuperat la Drăgănescu) îi aparţine Părintelui Arsenie (deşi titlul de „pictor excepţional” avea să-i revină exclusiv lui Vasile Rudeanu!). Dacă luăm în calcul semnificaţia Pruncului Iisus înveşmântat în zeghe – la acea dată Părintele Arsenie avea experienţa închisorii – trebuie să recunoaştem că titulaturile modeste sub care a activat („pictor secund”, respectiv „muncitor pictor”) nu redau dimensiunile reale ale personalităţii sale. În ce priveşte anii petrecuţi la atelierul de la Schitul Maicilor (1961-1968), putem presupune că icoana Sf. Parascheva de la Iaşi (descoperită în 2007 la Biserica Sf. Antonie-Curtea Veche din Bucureşti) a fost realizată în această perioadă. Dar surprizele nu se opresc aici! 

2. Biserica Schitul Maicilor după demolarea Atelierelor (1982)
2. Biserica Schitul Maicilor după demolarea Atelierelor (1982)

 

Biserica „Sfânta Treime” din cartierul bucureştean „Ghica Tei” (paroh: Pr. Alexandru Moţoc, slujitori: Pr. Oprea-Călin Paul-Eduard, Pr. Popescu Radu-Constantin) se poate lăuda cu o icoană realizată de Părintele Arsenie Boca şi dedicată praznicului „Izvorul Tămăduirii”. Poate nu greşim dacă îi estimăm datarea în anii ’60. De altfel, în dosarul de urmărire informativă al Părintelui există referiri la icoanele pe care sfinţia sa le-a realizat la atelierele Patriarhiei. Una dintre acestea fusese comandată chiar de o persoană domiciliată în cartierul Tei: „O doamnă, anume Ionescu, care locuieşte pe Aleea Circului, i-a comandat lui [Arsenie] Boca o icoană… Această persoană a stat prin mănăstire; probabil că a fost maică” (notă informativă din 27 noiembrie 1963). Nu se poate demonstra că ar fi vorba despre icoana în cauză, dar posibilitatea există… 

3. Biserica Sfânta Treime din cartierul Tei
3. Biserica Sfânta Treime din cartierul Tei

 

Praznicul „Izvorul Tămăduirii” reprezintă prima mare sărbătoare închinată Maicii Domnului din perioada pascală şi are la origine minunea petrecută cu Leon I (454), pe cînd acesta încă nu era pe tronul Bizanţului. Tradiţia spune că Leon, în peregrinările sale prin pădurile imperiului, a întâlnit un orb, pe care l-a luat de mînă spre a-l călăuzi. Bătrânul i-a cerut apă de băut, dar negăsind, s-a întristat. Atunci, ascultând un glas din cer, cei doi descoperă o poiană unde curgea un izvor. Leon i-a atins cu apa ochii orbului, care şi-a recăpătat vederea. Bătrânul i-a prezis lui Leon că, în scurtă vreme, va ajunge împărat. Profeţia s-a împlinit în 457, iar prima grijă a noului împărat a fost să ridice o biserică în cinstea Maicii Domnului, chiar lângă izvorul tămăduitor… 

4. Izvorul Tămăduirii în viziunea Părintelui Arsenie Boca
4. Izvorul Tămăduirii în viziunea Părintelui Arsenie Boca

 

Icoana de la Biserica Sfânta Treime pare să transpună „povestea” într-un cadru autohton. Singurul motiv preluat ca atare din tradiţie e profilul Maicii Domnului cu Pruncul, deasupra izvorului tămăduitor. În rest, personajele şi decorul sunt mai degrabă atipice: fântâna devine un potir euharistic, iar slujba de sfinţire a apei (element inedit) este oficiată de un ierarh, un preot şi un diacon, toţi având aureole de sfinţi. Jur-împrejur, popor mult (preoţi şi credincioşi), îmbrăcaţi după cuviinţă. În spate, se disting Munţii Făgăraşului („Fereastra Mare”), iar întreaga scenă e străjuită de o biserică maramureşeană (la stânga) şi de o biserică de zid (la dreapta). Chipul Maicii Domnului cu Pruncul poate fi regăsit întocmai pe catapetesmele de la Prislop şi Drăgănescu…  

5. Vineri 29 aprilie 2011: Icoana Părintelui Arsenie e scoasă spre închinare
5. Vineri 29 aprilie 2011: Icoana Părintelui Arsenie e scoasă spre închinare

 

Desigur, interpretările pot să varieze. Ceea ce complică şi mai mult lucrurile e faptul că personajele sunt figurate fără a fi numite! Identificarea lor depinde exclusiv de asemănările cu alte picturi ale Părintelui: o icoană a Sf. Iosif cel Nou de la Partoş (mitropolit al Timişoarei între 1650-1656), realizată de Părintele Arsenie – tot în anii ’60 – pentru reşedinţa mitropolitană din Timişoara, respectiv Sf. Arhidiacon Ştefan (pictat în proscomidiarul Bisericii Drăgănescu), reproduc fidel două din personajele aureolate ale icoanei „Izvorul Tămăduirii”. Pe de altă parte, e posibil ca Părintele Arsenie să fi intenţionat să evoce atmosfera slujbelor de la Sâmbăta de Sus, ştiut fiind că al doilea hram al mănăstirii e chiar Izvorul Tămăduirii. De altfel, Mănăstirea Sâmbăta de Sus a fost construită (1696) de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu lângă un izvor tămăduitor care există şi azi. Dar multe elemente rămân încă neelucidate. Părintele Arsenie a mai creat o icoană prin care ne pune pe gânduri… 

6. Vineri 29 aprilie 2011: Icoana Părintelui Arsenie e scoasă spre închinare
6. Vineri 29 aprilie 2011: Icoana Părintelui Arsenie e scoasă spre închinare

 

Privind la icoana „Izvorul Tămăduirii” de la Biserica Sfânta Treime, nu te poţi abţine să nu te întrebi ce s-ar fi întâmplat dacă Părintele ar fi ucenicit pe lângă un maestru iconar de tradiţie bizantină iar nu pe lângă prof. Costin Petrescu, al cărui „perfecţionism academic de sorginte müncheneză” (Sorin Dumitrescu) frizează nu o dată convenţionalul. În cazul unei ucenicii fericite, am fi avut (poate) astăzi înaintea ochilor icoane înrudite cu cele ale lui Sofronie Saharov sau Grigorie Krug, a căror tentă „vizionară” nu eclipsează rigorile bizantine. Iconografia Părintelui Arsenie reuşeşte totuşi să suplinească acest neajuns prin fineţea deosebită a liniilor, transparenţa cromatică şi o anumită transcendenţă a privirii… 

7. Vineri 29 aprilie 2011: Icoana Părintelui Arsenie e cinstită după cuviinţă
7. Vineri 29 aprilie 2011: Icoana Părintelui Arsenie e cinstită după cuviinţă

 

La Biserica Sfânta Treime am ajuns în miercurea din Săptămâna Mare, la invitaţia unui prieten (Radu) care obişnuia să meargă acolo. După slujba de denie eu am plecat spre casă, Radu rămânând pentru spovedanie. În răstimpul acestei aşteptări aveau să-i cadă ochii peste o icoană, ascunsă în spatele unei mari cruci de lemn. Intrigat de acest fapt, a privit cu atenţie şi… a recunoscut stilul inconfundabil al Părintelui Arsenie Boca! Emoţiile au fost mari (de altfel, Radu îi datora Părintelui Arsenie revenirea lui la Ortodoxie), iar a doua zi ne prezentam la biserică pentru a afla mai multe. Părintele Paul Oprea ne-a liniştit: cu destul timp în urmă făcuse aceeaşi descoperire (pe lângă asemănările stilistice, icoana e semnată cu iniţialele „A.B.”), primind apoi confirmarea unui absolvent de Arte Plastice că icoana nu poate fi decât a Părintelui Arsenie. Când l-a întrebat pe Părintele Paroh despre icoană, sfinţia sa l-a încredinţat că ştia despre acest lucru, dar în lipsa avizului unui specialist a ezitat să o mute din locul în care o găsise atunci când a fost numit la această biserică. Din fericire, lumina nu poate rămâne multă vreme sub obroc: praznicul „Izvorul Tămăduirii” (vineri, 29 aprilie 2011) a constituit „sorocul” mult aşteptat pentru ca icoana să fie scoasă la închinare, spre bucuria credincioşilor, pentru care Părintele Arsenie Boca este un nume deja consacrat…   

Alexandru Valentin CRĂCIUN

Foto: 1 © Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus; 2 © Lazăr Dinu; 3 © Protopopiatul Sector II; 4-7 © Arhiva proprie

 

Anunțuri

17 comentarii

  1. E minunată icoana! Ce frumos lucra şi lucrează Părintele! Mulţumim, Părinte drag că eşti cu noi!

    1. multumesc mult lui Dumnezeu ca am aflat cat de aproape sunt de icona pictata de Parintele Arsenie Boca , multumesc Parinte ca mi-ai indreptat gandurile catre iconele pictate de un sfant

  2. Parintele mai picteaza si acum in sufletele noastre Icoanele transformarilor gandurilor noastre. Ii multumim ca este atat de prezent!

  3. Multumim, Alexandru, pentru acest articol. Se pare ca Parintele Arsenie ne lasa, perpetuu, cate ceva de descoperit cu privire la sfintia sa.
    Cristina

  4. Intamplator am dat de acest blog fiind enoriasa acestei biserici de ceva timp BUCURIE SI TRISTETE..,spun bucurie ca sunt coplesita-fericita ca exista aceasta icoana in biserica Sf. Teime rugandu-ma ani in sir la ea …spun TRISTETE ca dupa atati ani de mers la aceasta biserica[am o varsta si citesc credinta]am ajuns sa trec pe langa ea si sa merg la alte biserici Poate nu ati observat cand ati facut fotografia icoanei Parintelui Arsenie ca la avizier/ ..la lumanari../pe usa biserici in interiorul / in loc de rugaciune exista din iarna un anunt imobiliar al;unuia al biserici ;care facilizeaza vanzari-cumparari de casa COPUPTIE TOTALA A fost o rocada-schimbare de preoti ,ca la un moment dat nu stiam pe cine sa-l chem sa-mi sfinteasca casa//CORUPTIE i-au dat afara pe titulari si i-au adus pe cei 2 dascali facandu-i preoti automat… /preotul Paul este nepotul lui Daniel mandru de el inganfat certandu-i pe cei care se spovedesc-impartasesc la el multi mergand la alte biserici….iar preotul Constantin finul parohului Motoc

    1. Stimata Doamna!
      Sunt chiar preotul Paul. E adevarat ca sunt ingamfat si mandru. Domnul stie ca n-as vrea sa fiu asa si ca ma straduiesc in privinta aceasta, pe cat imi sta in putere. Ca ii cert pe cei ce se spovedesc la mine este mai mult sau mai putin adevarat. Ca pleaca la alte biserici , cautand, cum lasati sa se inteleaga , un duhovnic bun si bland …asta nu mai stiu.
      Nimeni nu mi s-a plans pana acum…E adevarat ca sunt sever. Sper ca sunt sever in primul rand cu mine insumi. Oameni care ma cauta sa se spovedeasca sunt , slava Domnului , destui. Ce-o fi in capul lor sa vina la un atat de mandru si ingamfat si certaret doar ei stiu. Eu stiu doar ca n-am refuzat pe nimeni niciodata. Si ca ma straduiesc ca atunci cand in fata imi sta un credincios ce se spovedeste sa nu uit, fereasca Dumnezeu, ca la Taina Spovedaniei ” Hristos sta nevazut”. Acum, ca nu sunt cum vrea unul sau altul, ce sa fac sunt si eu om. Ba inca ingamfat , rau , mandru , certaret, cum ziceti Dumneavoastra.
      ( A, si va rog sa-mi ingaduiti o intrebare, n-am inteles e un pacat mare si sa fii nepotul Patriarhului?).
      Va rog sa ma iertati!
      Rog, deasemenea, pe Domnul Hristos sa ma ierte iar pe Dumneavoastra sa va binecuvinteze!
      Cu sinceritate, mandrul si ingamfatul ….

      1. Dumneavoastra parinte Paul sunteti omul lui Dumnezeu, nu aveti nevoie sa fiti nepot, fiu sau altceva, sunteti omul lui Dumnezeu plin de har, bunatate si smerenie. Este imposibil ca cineva care va cunoaste sa simta altfel, pentru ca dumneavoastra m-ati adus pe mine la slujba la biserica..si pentru acest fapt va voi fi vesnic recunoscatoare, caci viata mea s-a schimbat foarte mult in bine, in special in relatia cu mama. Noi va iubim foarte mult, credem in cuvantul dumneavoastra si orice dojana venita de la preot trebuie invatata, trebuie sa fie primita cu bucurie, trebuie sa ne cautam in interior, sa vedem unde gresim si sa corectam.
        Extrem de rar intram inainte in biserica noastra, nu stiam mare lucru si rataceam..ce ati facut dumneavoastra cu mine este semnul cel mai de pret de la Dumnezeu, ca exista bunatate si iubire pe lume, iar oricine a gresit isi poate indrepta greseala si invata din ea.
        Am gasit acest articol atat de frumos aseara absolut intamplator..desi nu cred in intamplare si am descoperit ce comoara de pret este biserica noastra, care trebuie onorata si cinstita. De felul meu nu citesc comentariile unui articol, insa de data aceasta am citit, poate tocmai pentru ca era necesar ca eu sa va declar ca sunteti un om extraordinar, plin de iubire Dumnezeiasca pe care nu pregetati sa ne-o aratati la predicile pe care le tineti.
        Va multumesc cu toata inima.
        O simpla enoriasa Claudia

      2. parinte paul,iertati-mi indrazneala. desigur nu este pacat sa fii nepotul patriarhului.pacatul ar fi doar in cazul ca ati fost pus in functie datorita faptului ca sunteti nepotul patriarhului,ceia ce ar insemna nepotism (cred ca asa se numeste). dar,dv.stiti mai bine.

      3. Ma puneti intr-o situatie delicata…. Din cate stiu, parintele Paul are doctorat in teologie, deci e cat se poate de pregatit pentru a fi preot… Rog pe viitor cititorii care fac afirmatii transante la acest articol (scris pe cat am putut de nepartinitor) sa si le asume personal, dezvaluindu-si identitatea completa. Va multumesc pt intelegere si va mai astept pe blog…

  5. O placuta surpriza, intr-adevar dupa ce crezusem ca n-am prea mult de gasit intre atatea lucruri lipsite de importanta postate pe acest blog. „Se pare ca Parintele Arsenie ne mai lasa cate ceva de descoperit cu privire la sfintia sa”.

  6. pr. monah arsenie boca, roaga-te pentru fica mea amalia, simona, bianca pentru toti copii mei, pentru sotia mea, pentru nepotii mei si dusmanii mei. rugati-va neincetat. amin.

  7. Fratilor….va pun doar un filmulet sa-l uramriti, va rog…si restul vorbeste de la sine!!!Sa nu uitam sa nu judecam, sa fim toti egali in fata Domnului si sa nu cadem in ispita…altfel pierdem mantuirea!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s